Prezentare

ISTORICUL COMUNITĂȚII

Dintr-un studiu monografic, întocmit în anul 1933, la solicitarea Inspectoratului Şcolar al judeţului Ialomiţa, aflăm că satul Ştefan Vodă a luat fiinţă în anul 1894, prin împroprietărirea unui număr de 285 locuitori din judeţele Ilfov, Vlaşca şi Ialomiţa, cu câte 4,50 ha teren arabil în câmp şi 5.000 mp loc de casă şi analoghie. [Studiul monografic, în copie, aparţine lui Nicolae Ţiripan.]
　Dintr-o altă monografie aflăm că satul s-a format în locul vechiului suhat Grătaru, care a existat înainte de anul 1895. La nord de suhatul Grătaru se afla un altul Calangii şi la vest de acesta altul, cu numele Stâlpu. Toate aceste trei suhaturi erau pe moşia Căldăruşani. Alături de suhaturile amintite, Ion Provianu, mai aminteşte două cătune (târle) situate în apropierea staţiei de cale ferată (staţia cu numele Siliştea a luat fiinţă în anul 1894) [S.A.N.I.C., fond Ministerul Culturii Naţionale şi Cultelor, dos. 612/1942, f. 174-210.]: Siliştea Înaltă şi Gara Siliştea, de la care şi-a luat denumirea staţia, ambele pendinte de comuna Călăraşii Vechi. [Ion I. Provianu, op.cit., p. 240.]
　Din anul 1912, noua aşezare, care se afla în componenţa comunei Călăraşii Vechi, şi-a luat denumirea de Ştefan – Vodă, iar prin legea de unificare administrativă din anul 1925 va fi declarată comună, statut pe care nu l-a mai pierdut niciodată.

ISTORICUL PAROHIEI

Conform datelor oferite de studiul monografic amintit, biserica cu hramul Sf. Nicolae, din parohia Călăraşii Vechi, de care aparţinea atunci, a fost construită în anul 1907 şi târnosită în anul 1910, an în care a luat fiinţă parohia Ştefan Vodă, prin dezlipire de la parohia Călăraşii Vechi.

ISTORICUL BISERICII

După Anuarul din 1909, biserica filială Sf. Nicolae din cătunul Ştefan Vodă e de zid şi s-a clădit la 1906-1907. [Anuar 1909, p. 59.]
　A fost reparată în anul 1930, când s-a consolidat întregul edificiu, prin strădania preotului Nicolae Bănică, [A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 2/1953, f. 431. Informaţia este confirmată şi de studiul monografic întocmit în anul 1933.] care a şi primit distincţia de sachelar la 26 martie 1931, iar în anul 1959 s-au executat reparaţii pe baza devizului în sumă de 7.000 lei, aprobat de Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, în şedinţa din 2 martie 1959, cu menţiunea că devizul poate fi depăşit cu diferenţa de preţ la cost de materiale, socotit între preţul prin repartiţie şi cel de la comerţul liber de stat de unde parohia procură materialele. [Ibidem, dos. 5/1959, f. 157.]
　În urma cutremurelor din anii 1977, 1986 şi 1990, biserica a fost avariată, astfel încât între anii 1992-1997 s-au efectuat lucrări de renovare atât la interior cât şi la exterior. În anul 2007 au fost executate lucrări de reparaţii la turla bisericii, costurile în valoare de 1.778 lei fiind suportate din veniturile proprii. [Almanah Bisericesc 2008, p. 167.]
　În urma lucrărilor de restaurare a picturii, redeschiderea bisericii şi sfinţirea acesteia a avut loc în ziua de 14 decembrie 1958, slujba fiind oficiată de către protopopul de Călăraşi, PC Preot Leonida Mateescu. Cu această ocazie, pentru râvna depusă, preotul Aristide Stănescu – paroh, a primit distincţia de sachelar, iar preotul Bănică Nicolae - ajutător, rangul de econom.
　Lucrările efectuate în perioada 1992-1997, ca şi slujba de resfinţire a bisericii, oficiată în ziua de 25 octombrie 1998 de către Preasfințitul Părinte Nifon Mihăiţă, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, s-au datorat eforturilor preotului paroh Barz Vasile Eugen, devenit ulterior protopop de Călăraşi, susţinut de Consiliul parohial şi enoriaşi, eforturi răsplătite de către chiriarh cu distincţia bisericească de sachelar.

ARHITECTURA

Biserica, cu temelia din beton şi piatră, zidurile de cărămidă şi acoperişul din tablă zincată, este în formă de cruce, cu pridvor, naos care are coloane ce susţin cafasul şi altarul despărţit de naos prin catapeteasmă. Aceasta este din lemn, lucrată artistic şi cu icoane detaşabile. Cele 3 turle, două mici în faţă şi una mare a Pantocratorului cu deschidere în mijlocul bisericii, dau sfântului lăcaş un aspect măreţ, impunător.

PICTURA

Nu se cunoaşte cine a efectuat prima pictură a bisericii, dar a fost renovată în anul 1958 de Ecaterina Ardeleanu din Bucureşti, pe baza devizului aprobat de Comisia de pictură bisericească a Arhiepiscopiei Bucureştilor,costurile ridicându-se la suma de 19.992,25 lei. [A.N. Călăraşi, fond Protoieria Călăraşi, dos. 6/1958, f. 114, 127, 130, 139.]
　Lucrările, constând în spălare, restaurare şi vernisare a unei suprafeţe de 610 mp, au fost executate în perioada 12 iunie – 6 august 1958 şi s-au făcut cu respectarea iconografiei anterioare şi păstrarea stilului original al picturii.
　În perioada 1992-1997, în cadrul lucrărilor de renovare a bisericii s-a refăcut şi pictura, lucrarea fiind realizată în stil realist de către pictorul Sebastian Răducu, fiu al satului.

ANEXE

Clopotniţa, de formă pătrată, a fost construită în anul 1928, din schelet de lemn pe temelie de beton, acoperită cu tablă şi se află în faţa bisericii. În prezent are două despărţituri, una pentru clopot şi alta pentru magazie de lemne şi materiale vechi bisericeşti.
　Parohia are două cimitire, ambele situate în apropierea liniei ferate Călăraşi-Ciulniţa, la extremităţile satului.

PREOȚII

Documentele amintesc de Preotul Ștefan Giripescu (1909); Preotul Dumitru Em. Popescu (07 august 1916 – 05 septembrie 1922); Preotul Bănică Nicolae (15 august 1922-1947); Preotul Aristide Stănescu (1943); Preotul Alexandru Neagu (01 septembrie 1947); Au mai slujit la această parohie preoții Dumitrașcu Nicolae, Barz Vasile Eugen, Dumitru Cristian Laurențiu, Barz Doru Alin, Barbu Ștefăniță, Dumitru Florin. În prezent la această parohie slujesc Preotul paroh Mihai Daniel Costin (din anul 2012) și Preotul II Nedelea Constantin.

ACTIVITĂȚI

Parohia desfășoară permanent activități sociale, cum ar fi: ,,O hăinuță pentru fiecare”, program în cadrul căruia familii nevoiașe primesc daruri de haine, iar săptămânal se împart alimente enoriașilor nevoiași, se acordă rechizite școlare pentru elevi nevoiași din parohie. Parohia organizează activități catehetice atât cu enoriașii, cât și cu elevii din parohie.